Ce nu va doresc…
by Janos Rusiczki
E sa aveti de a face cu clienti de genul celuia cu care am eu de a face aproape in mod direct la servici de aproape 2 luni. Sau dracu mai stie de cand…
In primul rand cu el nu se poate stabili nimic din start, el are cate o idee generala iar cand vine vorba de detalii raspunsul standard este: “faceti cum credeti voi ca e mai bine”. In mod evident asadar prima varianta a cate unui modul din sistemul de gestiune la care lucrez e un fel de demo, care i-l prezentam sa-si da el cu parerea. Clar ca in majoritatea cazurilor jumate din ce am facut nu e bine, stergem, si o luam de la capat. Iar ii prezentam, iar isi da cu parerea. Nu stiu exact cum dar mai reusesc sa termin cate un modul, rasuflu usurat, inghit in sec si incep lucrul la urmatorul. Ce sa mai zic de faptul ca in weekend-ul trecut dansul s-a trezit brusc mare programator si s-a bagat peste codul scris de mine, a modificat tabelele din baza de date si alte fineturi de genul.
Nu sunt deloc sigur daca se va termina vreodata cosmarul asta vazand cum apar module noi de facut peste noapte, dar totusi simt ca ne apropiem de sfarsit. Dar nici macar acum nu am satisfactia unei treburi facute ca la carte, mai ales cand vad in ce moduri “creative” utilizeaza el aplicatia care i-am construit-o cu atata migala. Bine, ca cele mai multe verificari a trebuit sa le rad dupa ce am lucrat cu orele la ele caci serelistul roman e obisnuit cu flexibilitatea si libertatea Excel-ului cu care si-a gestionat cam tot ce are de cand se stie, dar imi vine efectiv sa plang cand vad cum baga orasul in campul prenume fiindca el oricum n-avea nevoie de acel camp si doar e bine si asa…
Nu vreau sa arat cu degetul inspre cineva dar sunt sigur ca un proiect nu se gestioneaza in acest fel. Adica nu se stabileste ce e de facut din mers, si in nici intr-un caz nu pui clientul in contact direct cu nenorocitul de programator sa-l bazaie la cap din 2 in 2 minute pe Y!M. Era altceva daca lucram pe cont propriu fiind propriul meu sef, dar asa ca un simplu angajat nu prea am chef de treburi din astea…
Sunt eu oare rupt de realitate? Asa se face de fapt?
Comments
Am avut si eu de a face cu asa ceva in facultate la o firma din Bucuresti, si am si acum cosmaruri despre intalniri de ore intregi la care nu se discuta nimic, despre deadline-uri ce picau in weekend, pentru care nu dormeam cu noptile si care se amanau exact cand rasuflam fericit ca am terminat, pe motive de uitare ale rendez-vous-ului.
Mai apoi m-am mai calmat putintel; asta e probabil soarta tuturor celor care lucreaza pentru clienti, si, deh, contactul neintrerupt cu clientul este caracteristic XtremeProgramming :D
PS. Joel on Software spunea candva ca prefera de mii de ori shrinkwrap software celui facut “on demand”. Il inteleg de ce :D
iti trebuie wincvs.org :)
Favorita mea e treaba cu imitarea functionalitatilor din Excel. “Pot face asta in Excel, de ce nu se poate si in programul vostru?” e singura intrebarea care ma face sa vreau sa ma las de meseria asta si sa ma apuc de ase/finante/banci/contabilitate etc.
Sufăr cu tine Janos, am trecut și eu prin asta.
Din fericire, exista si altfel de proiecte, sau de sefi, sau de clienti.